Momentul ala in care poti sa demonstrezi ca-ti pasa! Stai acasa!

0
585

La mine ploua, e frig si e trist. Incerc sa-mi schimb starea de spirit si intru pe Netflix. Am ales un film romanesc, usor. Trec prin el. Nu am rabdare sa-l vad pana la capat. E ca atunci cand citesc o carte in diagonala. Vreau si nu vreau. Pot si nu pot.

Imi pregatesc o cafea cu sirop de agave. Alta data era asa, un rasfat. Azi, are un gust diferit. Imi place si nu-mi place.

Nu ma regasesc in ce fac. Incerc sa-mi coordonez viata mecanic. Nu-mi iese. Stiu ca am multe proiecte in curs care asteapta sa le finalizez.  Stiu ca de mine depind suflete intr-o oarecare masura, asta ma si motiveaza sa mai si lucrez. Cu toate astea, capacitatea mea e la jumatate.

Alexandru imi spune ca sunt surmenata. Sunt! Extenuarea asta vine din suflet. Nu e fizica.

In mintea mea e un amestec ciudat in care predomina durerea. Prea multi bolnavi, prea multi se expun fara discernamant, prea multi morti. Intr-un timp relativ scurt am ajuns dependenta de facebook. Caut continuu sa citesc ce mai e nou. Caut sa inteleg de ce unora nu le pasa si ies din case. Nu pot!

Citesc diverse. Citesc enormitati netrecute prin filtrul gandirii.

Impartasania nu imbolnaveste, chiar daca se foloseste o singura lingurita.  „Masurile sanitare sunt una, iar practicile religioase sunt alta, nu trebuie confundate planurile. Nu poti transforma Sfanta Impartasanie in element patogen, ceea ce este o blasfemie din punct de vedere spiritual, iar din punct de vedere intelectual, o gogomanie” – spune un preot, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj.

Te-as intreba, Parinte, daca poti sa garantezi ca intre credinciosii care stau la rand pentru a fi impartasiti nu e niciunul bolnav? Nu cred ca poti! Rolul tau e sa-i indrumi pe credinciosi la bine. Fa asta spunandu-le sa stea acasa.

https://cluj24.ro/incredibil-credinciosii-de-la-catedrala-ortodoxa-din-cluj-napoca-impartasiti-cu-aceeasi-lingurita-2764.html?fbclid=IwAR2lnrBLhD6uRmdTiRFCbCY7W-innB-Ie4YU3EGIycT9dWufg0pLjXRvQEk

Porunca lui Hristos e „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti” (Mt. 22, 39). Cum il iubesti daca nu il protejezi? Daca il expui si nu il indrumi sa aiba grija lui si a semenilor sai. Fiecare dintre noi avem in suflet un altar. Sa ne rugam acasa acum si sa simtim ca o facem cu sufletul. Asta inseamna sa CREZI!

Batranii ies in parcuri, sunt cozi interminabile pe la magazine si inca pe la mall-uri. Ni se vorbeste despre recomandari, de parca „interdictii” e un termen mult prea greu de utilizat. Greu pentru cine? Amanarile vor avea efecte dezastruoase. Ne vom plange de mila si va fi prea tarziu. E un haos general. Superficialitatea duce la moarte in zilele astea, dar nici ideea asta nu sperie.

Dincolo de noi si de necugetarea noastra e viata. Natura renaste.

Ciresii mei au inflorit…

Aveti grija de voi, pentru a ne bucura impreuna de „maine”! Stati acasa!

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here